Jakobson a fost printre primii care au sugerat o schema a comunicarii lingvistice. Din punctul sau de vedere, in orice act de comunicare verbala intervin urmatorii factori constitutivi:
Emitatorul (vorbitorul sau destinatorul) trimite un mesaj receptorului (ascultatorului sau destinatarului). Pentru a fi operant, mesajul necesita mai intai un context la care sa faca trimitere (ceea ce, intr-o terminologie oarecum ambigua, este numit „referent”), context sesizabil de catre destinatar si care fie este verbalizat, fie este susceptibil de a fi verbalizat; apoi mesajul necesita un cod comun, in intregime sau cel putin partial, atat destinatorului, cat si destinatarului (sau, in alti termeni, celui care codifica si celui care decodifica mesajul); in fine, mesajul necesita un contact, un canal fizic si o conexiune psihologica intre emitator si destinatar, contact care le permite sa stabileasca si sa mentina comunicarea”. (Jakobson, Closing statements: Linguistics and Poetics, apud Christian Baylon, Xavier Mignot, Comunicarea)
Roman Jakobson opereaza distinctia dintre forma si continutul mesajului, atasand functii distincte acestor doua componente. Se ajunge astfel la o clasificare cuprinzand urmatoarele functii:

1. Functia emotiva sau expresiva a comunicarii este indeplinita de emitator si consta in evidentierea starilor interne ale acestuia.
O valoare emotionala foarte mare au interjectiile, unele forme verbale (modul optativ), epitetele si o suma intreaga de mijloace stilistice prin care exprimam reactiile noastre sufletesti la contactul cu o realitate oarecare: superlative, repetitii, inversiuni, exclamatii, interogatii etc. In general, marcile lingvistice ale subiectivitatii emitatorului sunt si marci ale acestei functii.

2. Functia conativa, persuasiva, sau retorica indreptata catre destinatarul comunicarii de la care se intentioneaza sa se obtina un anume tip de raspuns. Forma verbala conativa prin excelenta este modul imperativ. In calitatea sa de arta a construirii discursurilor persuasive, retorica avea in vedere tocmai valorificarea potentelor conative ale comunicarii interumane.

3. Functia poetica e centrata pe mesaj, masoara originalitatea, unicitatea acestuia, gradul sau de expresivitate. Este foarte evidenta in stilul artistic, dar este prezenta si in stilul publicistic sau colocvial si marcile ei sunt in general figurile de stil.

Ea nu are in vedere si referinta, sau fenomenul real pe care il vizeaza comunicarea. Asa se si explica alegerea de catre Jakobson a denumirii acestei functii. Se stie ca, spre deosebire de limbajul stiintific, pentru care ceea ce conteaza cu precadere este despre ce se vorbeste, limbajul poetic pune accentul pe cum se spune. Daca cel dintai privilegiaza semnificatul, cel de-al doilea privilegiaza semnificantul. In spatele cuvintelor dintr-un text stiintific se vad intelesurile pe care ele ni le dezvaluie, pe cand cuvintele unui poem sunt, in mare masura, opace, ele retinand atentia cititorului asupra aspectului lor concret, ceea ce face ca orice incercare de a le inlocui cu sinonime sa distruga poeticitatea textului.

4. Functia referentiala acopera referinta mesajului, dar ea vizeaza, in conceptia lui Jakobson, si cadrul situational (contextul) in care are loc transmiterea acestuia. Ideea de a trata impreuna aceste doua aspecte pare sa se fi nascut din dorinta de a separa printr-o cenzura unica aspectele ce tin de sintaxa mesajului de tot ceea ce priveste relatia acestuia cu realitati exterioare, adica de componentele semantica si pragmatica. Desi logica, abordarea aceasta a fost receptata de alti cercetatori drept insuficient de pertinenta, motiv pentru care Derill Hymes a propus scindarea functiei jakobsoniene in doua: una propriu-zis referentiala, axata pe subiectul comunicarii si alta contextuala sau situationala, orientata catre cadrul in care se desfasoara procesul de comunicare.

Marcile ei: formulele de salut si de adresare care ne pot indica relatia dintre emitator si receptor, statutul acestora, diverse adverbe de loc, de timp, asa-numitele deictice…

5. Functia metalingvistica se manifesta ori de cate ori in cadrul comunicarii apare necesitatea de a se atrage atentia asupra codului utilizat. Perifrazele explicative care precizeaza acceptiunea in care trebuie inteles un termen, gesturile sau tonul ce indica receptorului cheia in care trebuie decodificat mesajul, apartin toate sferei metalingvisticului.

Alte marci: definitii, explicatii, precizari ale sensului dat cuvintelor…

6. Functia fatica are in vedere caracteristicile mijlocului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia. Nenumarate semnale fatice insotesc comunicarea interpersonala: confirmari verbale sau prin miscari ale capului, dar mai ales jocul privirilor prin care se reconfirma mereu pastrarea contactului.

In plan obiectiv, concret, functia fatica verifica functionalitatea canalului, prin intrebari de control de genul “Alo! Mai esti?” “Ma auzi?” in cazul unei convorbiri telefonice; pe messenger sunt multe alte forme de exprimare a functiei fatice: buzz, emoticonuri diverse, intrebari etc.

In plan subiectiv, functia fatica verifica atentia receptorului, gradul de intelegere a mesajului, prin intrebari ca “Intelegi?”, “Ma urmaresti?” etc.

Potrivit conceptiei lui Jakobson, cele sase functii pe care el le-a definit coexista practic in orice comunicare. Diferita de la caz la caz este numai ierarhia lor de importanta, stratificarea rezultata constituind un criteriu de clasificare a evenimentelor verbale.

This entry was posted on Wednesday, July 22nd, 2009 at 10:05 am and is filed under Limba si comunicare. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

10 comments so far

no_filistin
 1 

SUPER…am sa invat
mersi

February 9th, 2010 at 5:02 pm
elena_girlea
 2 

Cu placere. Spor la invatat si succes!

February 9th, 2010 at 8:54 pm
myhay_grm
 3 

e foarte fain forumul vostru. Un adevarat ajutor

February 11th, 2010 at 6:20 pm
andrei_1
 4 

e super tare…dar ar fi fost mai bine daca ati fi dat si exemple…dar e OK;)

May 10th, 2010 at 11:33 am
elena_girlea
 5 

Sa vedem, poate voi completa. Unele exemple sunt totusi. :)
Multumesc pentru aprecieri.

May 10th, 2010 at 3:05 pm
Denisa
 6 

imi place foarte mult acest site ,se vede ca iti place ceia ce faci altfel nu te-ai fi implicat in a le arata si altora ceia ce sti ….e foarte frumos din partea ta :*

December 17th, 2010 at 2:34 pm
elena_girlea
 7 

Multumesc, ma bucur ca blogul ti-a fost de folos. :)

December 17th, 2010 at 6:06 pm
rebeca
 8 

super,chiar imi trebuia…sunt varza la asta

February 15th, 2011 at 4:49 pm
Horia Dantu
 9 

E foarte interesant Jakobson. Ce nu inteleg eu de ce nu se mentioneaza sursa, caci asa e frumos, dupa aceea apar surprize pentru cei care au de stinut examene, de genul copy-paste.

March 14th, 2011 at 11:58 pm
elena_girlea
 10 

Da, vad ca postul meu apare si pe scribd. Dar ce sa zic, si eu am luat punctul de plecare de la ei, l-am adaptat si l-am imbogatit cu exemple si explicatii pe care le dau si la clasa…

March 16th, 2011 at 7:41 pm

Leave a reply

Name (*)
Mail (will not be published) (*)
URI
Comment