Archive for the ‘Limba si comunicare’ Category

24
May

Conotativ si denotativ

   Posted by:

Sensul denotativ este sensul de baza al unui cuvant, sensul concret, primul mentionat intr-un articol de dictionar.

Sensurile conotative se adauga la sensul denotativ si il imbogatesc. Intra aici sensurile secundare, figurate, metaforice.

Unele conotatii sunt contextuale, tin de o epoca, un tip de civilizatie, pot fi influentate de religia, cultura, credintele oamenilor. De pilda, cuvantul “soparla” a dezvoltat in perioada comunista sensul conotativ “aluzie la regimul comunist, critica a sistemului, a unor aspecte ale lui”.

1) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre adevar, pornind de la ideea identificata in urmatoarea afirmatie: “Adevarul ne face liberi [...]“. (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)

2) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre admiratie, pornind de la ideea identificata in urmatoarea afirmatie: “Lumea intreaga iti apartine, daca stii sa admiri”. (Adina Olanescu, Cugetari) Read the rest of this entry »

22
Jul

DOOM 2005

   Posted by:

1. Despartirea in silabe
- se accepta fie despartirea pe baza de pronuntare, fie dupa structura, tinand seama de elementele constitutive, in special prefixe: in-e-gal/i-ne-gal, a-nor-ga-nic/an-or-ga-nic
- se respinge a doua posibilitate cand conduce la secvente care nu sunt silabe: nevr-al-gi-e Read the rest of this entry »

22
Jul

Elementele si functiile comunicarii

   Posted by:

Jakobson a fost printre primii care au sugerat o schema a comunicarii lingvistice. Din punctul sau de vedere, in orice act de comunicare verbala intervin urmatorii factori constitutivi: Read the rest of this entry »

4
Feb

Registrele limbii

   Posted by:

O ilustrare nici ca se poate mai practica a registrelor limbii. :))

You need to a flashplayer enabled browser to view this YouTube video

10
Oct

TEXTUL FICTIONAL/NONFICTIONAL

   Posted by:

MESAJUL poate fi structurat sub forma unui TEXT FICTIONAL (LITERAR) sau NONFICTIONAL (NONLITERAR), in functie de scopul comunicarii si modul particular de concretizare a informatiei transmise.

Distingerea textului literar de textul nonliterar se realizeaza functie de cele patru categorii fundamentale ale literaturii/conditii ale “literaritatii”: mimesisul, expresivitatea, receptivitatea si retorica (cf. Heinrich F. Plett).

Imaginatia - aptitudinea care confera scriitorului puterea de a realiza universul fictiv al operei, pornind de la datele realului pe care le transfigureaza artistic, conform propriei viziuni despre lume (Weltanschauung);
Fictiunea - rezultatul unui proces imaginativ care presupune utilizarea unor elemente de realitate pentru crearea unei alte lumi, care nu se suprapune cu realitatea, ci o concureaza;
Viziunea asupra lumii (Weltanschauung) - imagine sau reprezentare a lumii in plan artistic sau filosofic, mod de a vedea sau de a concepe lucrurile, percepere prin spirit.

TEXTUL FICTIONAL (LITERAR): realitate —> imaginatie —> text
TEXTUL FICTIONAL particularizeaza comunicarea artistica, pentru ca in el se recunoaste originalitatea reflectarii lumii inconjuratoare de catre creatorul operei artistice (populare sau culte). In text se manifesta functia poetica a limbajului, prin excelenta reflexiv, intrucat expresivitatea continutului primeaza si nu informatiile inmagazinate. Este caracterizat prin:
Caracter imaginar si reflexiv;
Perspectiva subiectiva;
Utilizarea cuvintelor cu sens figurat;
Modalizare afectiva maxima.
Opereaza cu imagini poetice, figuri de stil;
Se adreseaza sensibilitatii;
Forma expresiva cautata de organizare a enuntului;
Ambiguitatea mesajului, polisemantismul;
Exprima un adevar poetic, general;
Pune in miscare personaje, nu persoane;
Tipuri: povestirea, schita, nuvela, romanul, balada, idila, tragedia, mitul, basmul, fabula, epopeea etc.

TEXTUL NONFICTIONAL (NONLITERAR): realitate —> text
TEXTUL NONFICTIONAL este elaborat pentru a comunica un continut in care actioneaza, cu precadere, functia referentiala. Vizeaza domenii diverse, de la cele stiintifice si juridico-administrative la mass-media audio-vizuala, concretizandu-se; cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/scris; popular/cult; regional, colocvial, argoul si jargonul). Indiferent de textul functional reprezentat in comunicare, emitatorul abordeaza obiectiv realitatea si foloseste un limbaj comun, conventional, prin excelenta tranzitiv (scopul principal este de a transmite informatii). Trasaturi:
Caracter real si tranzitiv;
Perspectiva obiectiva;
Utilizarea cuvintelor cu sens propriu;
Opereaza cu enunturi logice, concepte;
Se adreseaza ratiunii;
Forme functionale de organizare a enuntului;
Limbaj specializat pe domenii de activitate
Claritatea comunicarii;
Exprima un adevar istoric, general;
Prezinta persoane si nu personaje;
Actioneaza functia referentiala;
Modalizare afectiva minima
Tipuri: eseul, discursul oratoric, prelegerea, instructiunile, regulamentele, legile, rapoartele, referatele, reportajele, interviurile, articolele, anunturile publicitare, corespondenta privata, corespondenta oficiala, amintirile, jurnalul, memoriile, conversatie cotidiana, marturisiri, descriere geografica sau istorica etc.

9
Oct

Textul argumentativ

   Posted by:

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV
Schema generala a discursului argumentativ este:

I PREMISA: expunerea tezei in primul paragraf
II ARGUMENTAREA

a. refuzarea sau acceptarea tezei
b. dezvoltarea tezei/argumentelor Read the rest of this entry »